Subzidirea: ce este și când e nevoie de ea

Ce este

Ce este subzidirea

Zidul rămâne pe loc: nu se demolează și nu se reface. Primește, pe dedesubt, un reazem nou din beton, pe care trece încărcarea lui.

Lucrarea e frecventă la clădirile vechi cu ziduri portante din cărămidă sau din piatră, ale căror fundații pot fi puțin adânci, înguste sau slăbite de umezeală. Betonul nou poate fi simplu sau armat; dimensiunile și armarea le stabilește proiectantul de structuri. Subzidirea rezolvă doar fundația. Dacă și zidurile sau stâlpii de deasupra trebuie întăriți, proiectul prevede separat alte lucrări, de pildă armarea pereților sau cămășuirea stâlpilor.

Când poate fi nevoie de subzidire

• Cobori cota sau adâncești subsolulDacă săpătura de lângă zid coboară sub talpa fundației vechi, pământul de sub fundație nu mai e ținut lateral și poate aluneca în săpătură, iar zidul se poate tasa sau poate ceda.
• Faci un subsol nou sub o clădire existentăZidurile păstrate trebuie să reazeme sub nivelul viitorului subsol.
• Fundațiile sunt degradate sau insuficienteZidăria de fundație s-a degradat în timp sau nu face față încărcărilor noi, după o mansardare, o supraetajare ori o schimbare de destinație.
• Clădirea s-a tasatFisurile în ziduri, ușile care se înțepenesc sau pardoselile înclinate pot semnala că o parte a clădirii a coborât.
• Alături se sapă mai adâncCând fundația sau subsolul unei clădiri noi coboară sub fundația zidului vecin, acel zid poate avea nevoie de subzidire, sau săpătura noului subsol trebuie sprijinită. Subzidirea zidului vecin se face doar după un proiect care o prevede și cu acordul scris al proprietarului, după ce starea clădirii lui a fost constatată și fotografiată.

Aceste semne sunt un motiv să chemi un expert tehnic, nu dovada că trebuie subzidit. Aceeași fisură poate avea mai multe cauze, iar expertul poate alege altă soluție.

De ce se lucrează pe tronsoane alternante

Regula de bază: zidul nu rămâne niciodată fără reazem pe o lungime mare.

Când sapi sub o porțiune scurtă, zidăria de deasupra se descarcă, ca un arc, pe porțiunile vecine, care stau încă pe pământ sau pe beton întărit. Dacă deschizi o lungime prea mare sau două tronsoane alăturate deodată, zidul pierde acest sprijin și se poate tasa brusc, fisura sau chiar prăbuși. Efectul de arc apare însă doar la zidăria sănătoasă; sub golurile de uși și ferestre sau la zidăria slabă, proiectul prevede sprijiniri.

De aceea tronsoanele se execută în mai multe etape. În aceeași etapă se deschid doar tronsoane depărtate unul de altul, între care zidul rămâne sprijinit. Un tronson vecin cu unul turnat se sapă abia după ce betonul acestuia s-a întărit și rostul dintre beton și zid a fost umplut strâns cu mortar (matat). Lungimea tronsoanelor, ordinea lor, câte pot fi deschise deodată și cât se așteaptă între etape le stabilește proiectantul. Pe șantier, tronsoanele se marchează și se numerotează direct pe zid.

Cum se execută o subzidire, pas cu pas

1. Expertiza tehnică și proiectul. Expertul tehnic evaluează zidurile, fundațiile și fisurile, de regulă cu sondaje lângă fundații, iar studiul geotehnic arată ce teren e dedesubt. Pe baza lor, proiectantul de structuri stabilește adâncimea și lățimea, tronsoanele și ordinea lor, armarea, betonul și sprijinirile.
2. Sprijinirile și marcarea. Se montează sprijinirile cerute de proiect, pentru zidurile, planșeele sau golurile de deasupra și, unde e cazul, pentru pereții săpăturii. Tronsoanele se marchează pe zid și se fixează reperele pentru urmărirea tasărilor.
3. Săpătura manuală, tronson cu tronson. Pe lungimea tronsonului, se sapă întâi lângă zid, până la cota din proiect, apoi sub fundația veche. Între tronsoane, lângă zid nu se coboară sub talpa fundației vechi decât cum prevede proiectul. Sub o clădire existentă încape rareori un utilaj, așa că se sapă manual, uneori cu muncitorul culcat sub zid. Talpa fundației vechi se curăță de pământ și de bucățile desprinse.
4. Armarea, cofrarea și betonarea. Dacă proiectul prevede armare, armătura se montează cu capete de bare lăsate spre tronsoanele vecine (mustăți), pentru legătura cu ele. Înainte de betonare, se verifică cota și fundul săpăturii: terenul de fundare îl confirmă inginerul geotehnician, iar săpătura și armătura le recepționează dirigintele de șantier, cu proces-verbal. Dacă alături e un tronson deja turnat, fața lui și mustățile se curăță de pământ. Abia apoi fața liberă se cofrează, iar betonul se toarnă și se compactează. De regulă, sus se lasă un rost îngust între beton și zidărie, după detaliul din proiect.
5. Matarea contactului cu zidăria. Betonul proaspăt se așază și se contractă puțin la întărire; dacă sub zid rămâne un gol, zidul coboară mai târziu pe betonul nou și fisurează. De aceea, după întărire, rostul se umple strâns pe toată lungimea și lățimea lui, cu mortar de consistență uscată bătut în rost (matare). Unde proiectul cere, încărcarea zidului se preia întâi pe pene metalice sau din beton, iar golurile dintre ele se matează; penele de lemn nu rămân în lucrare.
6. Tronsonul următor. Tronsonul vecin se sapă abia după ce betonul celui turnat a ajuns la rezistența cerută de proiectant și după ce rostul de sub zid a fost matat, iar mortarul s-a întărit. Lucrul continuă, în ordinea marcată pe zid, până când tot zidul reazemă pe fundația nouă.

Pe șantier

Ce se urmărește pe șantier

• Fisurile. Se notează și se fotografiază înainte de începerea lucrului; peste cele importante se lipesc martori, care arată dacă fisura se mai deschide. O fisură nouă sau una care crește oprește lucrul până la verificare.
• Tasările. Reperele de pe ziduri se măsoară periodic, la clădirea subzidită și, unde e cazul, la vecini. Orice coborâre se raportează proiectantului.
• Apa din săpătură. Apa înmoaie terenul de sub fundație și surpă pereții săpăturii. Săpătura se ferește de ploaie, apa se scoate înainte de betonare, iar tronsonul nu stă deschis mai mult decât e nevoie. Dacă săpătura ajunge la apa subterană, lucrul se oprește până la soluția proiectantului: pompatul direct din groapa de sub zid poate spăla pământul fin de sub fundație.
• Ce se găsește în săpătură. Dacă fundația veche sau terenul nu seamănă cu ce arată expertiza și studiul geotehnic, lucrul se oprește până la decizia proiectantului.

Greșeli care pun zidul în pericol

• Săpătura sub tot zidul deodată sau în două tronsoane alăturate în același timp.
• Trecerea la tronsonul vecin înainte ca betonul să se fi întărit cât cere proiectul.
• Săparea tronsonului vecin înainte ca rostul de sub zid să fie matat.
• Beton turnat peste apă, noroi sau pământ răscolit.
• Rostul de sub zid lăsat gol sau umplut superficial.
• Săpătura lăsată deschisă mult timp, mai ales pe ploaie.
• Tronsoane lungite sau adâncimi schimbate fără acordul proiectantului, ca să meargă mai repede.

Ce nu decide constructorul

Constructorul execută subzidirea; nu alege soluția. Dacă e nevoie de ea, cât de adânc și în ce ordine se hotărăște înainte de începerea lucrului.

Când terenul sau fundația găsite în săpătură nu se potrivesc cu proiectul, un constructor serios oprește lucrul pe acel tronson, asigură săpătura și cere soluția proiectantului.

Cum lucrează Civila Invest la subzidiri

Civila Invest este antreprenor general din Oradea, în construcții din 2001 (întâi ca Civila SRL), din 2012 prin Civila Invest SRL. Executăm subzidiri săpate și turnate manual, pe tronsoane, sub zidăria portantă a clădirilor existente, după soluția expertului tehnic și a proiectantului de structuri. Nu facem proiectare, consultanță sau dirigenție de șantier.

• Casa congregației Notre Dame de Sion, Satu Mare (în execuție). Zidurile păstrate, marcate și numerotate pe tronsoane, au fost subzidite manual, sub cota fundațiilor vechi; în rest, clădirea primește structură nouă din beton armat. Vezi șantierul
• Locuința S+P+M din Sibiu (2024). O casă interbelică: subzidiri executate manual sub zidăria portantă, consolidare structurală, șarpantă și învelitoare noi, fațade refăcute. Vezi proiectul
• Casa veche din Sibiu (2022). Desfăcută până la structură, cu subzidiri săpate și turnate manual sub fundațiile existente.

Despre celelalte lucrări de consolidare, vezi consolidări și subzidiri; despre clădirile vechi, reabilitări de clădiri.